De-a lungul timpului am întâlnit atât de des povestea aceasta cu asumarea responsabilității pentru propria viață, încât a devenit un clișeu agasant din sfera dezvoltării personale. Nu i-am mai dat importanță o vreme destul de îndelungată, am eliminat expresia din vorbirea curentă și nici nu mai credeam că o să revină prea curând.

Până într-o zi când a reapărut de nicăieri și m-am trezit spunându-i unei persoane ”Asumă-ți responsabilitatea pentru ceea ce te-ai angajat să faci” Atunci mi-am dat seama că unii oamenii își doresc ceva, acționează, fac 1 – 2 – 3 pași și apoi se lovesc de ”greu” și de ”disconfort”, iar ”greul” și ”disconfortul” nu și-l mai asumă decât parțial, cât le este lor convenabil. Nu renunță la obiectiv, caută repede să paseze responsabilitatea ”greului” și al ”disconfortului” pe umerii celorlalți și se retrag așteptând ca ceea ce și-au propus să se realizeze. Nu-i întreabă pe ceilalți dacă au resurse (emoționale, financiare, de timp, spațiu, context prielnic în viața lor), dacă au disponibilitate, dacă viața lor este afectată în vreun fel sau nu de ceea ce ei le pun în brațe. Pur și simplu te pun în fața faptului împlinit și te trezești că primești în brațe obiectivele și proiectele personale ale cuiva pentru că așa a decis acea persoană, pentru că îi este greu și nu mai poate duce dar vrea să se bucure de beneficiile obiectivului împlinit. Da, poți să refuzi să iei parte la asta, să fii salvator, însă cum să procedezi când ai de-a face cu oameni care nu înțeleg și nici nu le pasă în ce fel îți afectează viața, liniștea și stabilitatea emoțională, se simt îndreptățiți să-ți pună în brațe ”greul” lor (pentru că de-a lungul anilor au observat că ai realizat, că ai făcut, ai reușit ce ți-ai propus) și pun mai presus de toate atingerea obiectivelor lor personale?

În acest context asumarea responsabilității pentru propria viață a reapărut în viața mea să-mi mai arate încă o fațetă neexplorată până acum, cea a asumării consecințelor alegerilor noastre și a acțiunilor ce derivă de aici.

Orice alegere pe care o facem, orice decizie de a acționa vine cu consecințe, indiferent că ne place sau nu, că ne convine sau nu. Dintre consecințe nu le putem alege doar pe cele care ne convin, ele vin la pachet, toate, odată cu acțiunea. Asumă-ți responsabilitatea pentru consecințele acțiunilor tale, chiar dacă nu-ți convin și îți creează disconfort. Viața ta este suma alegerilor tale de până acum și a consecințelor acțiunilor tale. Nimeni nu este de vină pentru că tot ce ai ales în trecut ți-a creat prezentul pe care îl trăiești și acum nu te împlinește.  De-a lungul anilor ai trăit comod, în confort și acum dintr-o dată vrei să faci și să ai tot ce n-ai avut doar pentru că ai văzut că alții pot și vrei și tu? Doar pentru că ai realizat că timpul trece și nu în favoarea ta? Nu ți se cuvine să ți se dea, să ți se facă pentru că ți-e greu și te victimizezi. Este alegerea ta să rămâi în victimizare și tot alegerea ta este să ieși din ea cu resursele interioare de care dispui sau dacă nu ai, atunci învață să ți le creezi. Evident crearea de resurse noi și valoroase este o investiție de timp (uneori poate ani), de bani, de terapie dacă e cazul, de nopți sau zile în care citești și te documentezi pe subiectele de interes în timp ce alții dorm și se odihnesc,  de confruntarea cu durerea, cu frici de tot felul, de confruntarea cu pierderea în multe forme ale ei și mai presus de toate resursele interioare noi și valoroase se creează după ce ai ieșit de nenumărate ori din confort și comod și ai integrat în viața ta, în ființa ta, în fiecare celulă din corpul fizic tot ce ai trăit pe propria piele.

Da, știu victimizarea aduce cu sine beneficii: stai pur și simplu, dormi, lenevești, îți ocupi timpul numai cu ce îți face plăcere, nu depui efort, scapi de responsabilitate, obții atenția celorlalți, trăiești comod și în confort, fugi de decizii și nu mai trebuie să-ți asumi consecințele. Nu profita de oameni, nu-i folosi pentru atingerea obiectivelor tale personale, nu manipula și nu cere altora să se sacrifice pentru tine doar pentru că tu vrei ceva și nu ești dispus(ă) să depui efort, să pui la bătaie resurse și să-ți asumi toți pașii necesari atingerii obiectivului tău. Nu pasa responsabilitatea alegerilor tale pe umerii altora, nu căuta doar beneficiile sau ceea ce îți convine. Când decizi și acționezi asumă-ți angajamentul, asumă-ți efortul, disconfortul, riscul, greșeala, eșecul, proasta organizare și gestionare a resurselor și frica de a te arunca în necunoscut. Nu crea haos în viețile altora doar pentru că unele consecințe ale alegerilor tale nu-ți convin.

Iată că povestea aceasta mă duce cu gândul la drumul parcurs de la idee la rezultat. Admirăm oamenii care au reușit, vrem să fim ca ei sau să avem ce au ei, dar nu vrem și nu suntem dispuși să ne asumăm disconfortul, nopțile lor nedormite, poate sunt zile în care nu pot mânca din cauza îngrijorărilor, poate nu au cu ce se îmbrăca sau nu și-au mai înnoit garderoba de mult timp pentru că s-au dedicat obiectivelor lor personale și au știut că pentru o bună bucată de timp resurse lor merg în direcția obiectivului propus. Admirăm oamenii care au realizat, care au facut, care și-au îmbunătățit în permanență viața, au îmbogățit-o cu resurse (umane, materiale și emoționale), vrem și noi să ajungem acolo dar nu vrem să ne asumăm strădania lor, fricile lor, miile de lacrimi de pe obrajii lor, curajul de a risca, investițiile de timp, materiale, emoționale și relaționale care le-au permis să ajungă aici, anxietățile lor, frustrările lor, posibilitatea de a pierde tot și de a o lua de la capăt. Nu, nu vrem asta, vrem doar beneficiile, frumosul, liniștea, binele și confortul lor.

Asumă-ți responsabilitatea pentru viața ta, fă tot ce ține de tine pentru a schimba felul în care te simți în propria viață, realizând că nimeni altcineva nu este responsabil pentru orice trăiești tu în prezent. Alegerile din trecut te-au adus în prezent, în realitatea pe care o trăiești acum. Viitorul tău este format din multe bucățele de prezent, iar dacă nu-ți asumi nimic din ce îți este ”greu” și îți provoacă disconfort nu poți evolua și nu ai niciun drept să pui neîmplinirea ta pe umerii celorlați.

Viața ta îți aparține! Tu știi cel mai bine ce îți dorești, ce simți, ce este important pentru tine, care îți sunt prioritățile, care sunt nevoile tale și, prin urmare, responsabilitatea propriei vieți îți aparține. Nimeni nu poate să facă pentru tine ceea ce tu trebuie să faci și nimeni nu-și poate asuma pentru tine consecințele alegerilor tale! Nimeni nu te poate îmbogăți cu resurse dacă tu nu pornești în căutarea lor.

Pe curând!

Cu drag,

Delia

*sursa foto: freepik – master1305